Să murim știm cu toții dar… TU știi să trăiești?

Dacă nu ești nemuritor, să-ți fie frică de moarte înseamnă să-ți sapi singur mormântul. life-death-viata-moarteOrice-ai face, oriunde-ai merge, oriunde-ai trăi, tot mori. Nu te poți salva de ea. Și dacă tot o să mori, de ce să nu riști și să faci în viață tot ceea ce îți dorești? Viața e, oricum, plictisitoare, dacă încercăm să ne menținem mereu vii, dar fără să trăim cu adevărat. Nu vă înfrânați dorințele și faceți TOT ce vă stă în putință să TRĂIȚI. Bucurați-vă de fiecare moment că, până la urmă, moartea ne ia pe toți.

Continue Reading

Păreri

Toată lumea crede că viața mea e perfectă; că am de toate și că pentru mine e ușor să trec peste orice. Că sunt bine mereu dar… nu e totul așa cum pare. Știu: din exterior totul pare sad_man_om_trist_desen_drawingastfel dar, privite din interior, lucrurile se schimbă. Totul e invers. Bine-nțeles că am și bucurii, am parte de lucruri frumoase însă… există și tristețe, voci stinse… ce strigă după ajutor. Din fericire, nu se întâmplă prea des. În mod normal, toți știm să ascundem tristețea în spatele unui zâmbet și să părem puternici, de parcă nimic nu ne-ar putea doborî. Dar, asta… numai până se lasă seara…

Continue Reading

NU TE DA BĂTUT NICIODATĂ!

Orice moment poate fi al tău. Luptăm pentru lucruri fără sens: depindem de câte cineva, credem că ceea ce e bun e rău și ceea ce e rău e bun. Credem că un Ferrari sau, un BMW ne calmează neputința și ne va face mai fericiți. Știi? Asta nu ne face fericiți cu adevărat. E mai frumos să te trezești dimineața și cineva să-ți spună: „Bună dimineața! Cum ai dormit? Te-ai foit încontinuu!”. E mai frumos să mergi pe stradă să te privească lumea și să îți zâmbească. E mai frumos să primești un mesaj care să-ți bucure ziua. E mai frumos să ai pe cineva lângă tine care MERITĂ! E mai frumos adevărul spus în față, chiar dacă doare și să trimiți la naiba minciunile… CU MINCINOȘI CU TOT. Cel mai bine e să te lași dus de val…

Așa că, trăiește, luptă și vezi, ai grijă: SĂ MERITE persoana pentru care LUPȚI! Dar, NICIODATĂ nu te da bătut!

Continue Reading

Timpul

Dacă ar trebui să mă defineasc cu un cuvânt, aș alege, fără îndoială, VISĂTOR. În fiecare zi îmi imaginez lucruri ce mi s-ar putea întâmpla sau nu. Obișnuiesc să-mi amintesc ziua de ieri: niciodată nu las trecutul să plece. Dar, mai mult decât orice, îmi trăiesc prezentul. Aceste 24 de ore ale zilei, fiecare minut, fiecare secundă e diferită și trebuie trăită intens… Pentru că ne putem schimba destinul în funcție de alegerile pe care le facem și nevoia de a alege poate veni în orice moment. Am apreciat timpul de mic. De când am avut primul ceas și-am știut să citesc ora. Aveam nevoie de asta, ca să știu când vine momentul să ies la joacă. Pentru că, și atunci, fiecare secundă conta.
valeriu_pinzaru
De fapt, toți depindem de timp. Timpul trece la fel, mereu; doar așteptarea poate fi ușoară sau grea, depinzând de motivul pentru care aștepți să treacă… Oricum, prefer să pierd timpul cu prietenii decât prietenii cu timpul…

Continue Reading

O întâlnire oarecare

Era vreo cinci și ceva după-amiază.  Eram în casă, tocmai ieșisem de sub duș. Sună telefonul. Răspund. La capătul celălalt, o voce de femeie:

-Chase?
-Da! Eu sunt!

După o scurtă conversație, femeia ce s-a prezentat drept Isabel, a făcut o programare. Aveam 3 ore la dispoziție să mă prezint la hotelul Tryp Gran Via, camera 311. Ceea ce părea a fi o zi liniștită, s-a transformat într-un „blind date”. O aventură în plus.
După atât de multe altele, experimentate înainte, încă mai simțeam acea emoție în stomac, când se ivea o nouă clientă.

Cine-o fi acea femeie misterioasă?
Vreo femeie plictisită în căutare de distracții? O soție sătulă de infidelitățile soțului și dispusă să se răzbune pe umilințele suferite?
O femeie singură, sătulă să vadă cum i se duc anii fără să se fi bucurat îndeajuns de corpul său și cu experiența neplăcută pe care i-au oferit-o amanții sporadici?OLYMPUS DIGITAL CAMERA
O tânără sexy, focoasă, sătulă de bărbații incapabili de-a o satisface, în căutarea unui profesionist ce-i poate calma libidoul insațiabil?
Poate că de partea cealaltă a ușii camerei 311 se afla o femeie căreia natura i-a negat până și cea mai mică urmă de frumusețe fizică; o femeie ce are parte, încă din adolescență, de respingerea bărbaților și are nevoie de îmbrățișarea, afecțiunea și blândețea unui bărbat ce nu-i va judeca înfățișarea și va fi capabil să o trateze cu respect și afecțiune.
Sau, poate fi vorba de simpla curiozitate a unei femei ce vrea să-și împlinească fantezia de a avea un bărbat la dispoziția ei, care să-i facă tot ce niciodată nu s-a încumetat să propună iubiților sau amanților.

Uneori, până și soarta se străduiește să arate că există posibilități la care nici nu mă gândeam; ca atunci când am „găsit” în fața acelei femei țintuită într-un scaun cu rotile, privindu-mă cu ochi plini de vinovăție, încercând să descopere într-ai mei o urmă de teamă, surpriză, milă sau dezgust.
Sau acea noapte în Barcelona, când am fost uimit văzând că, femeia care mi-a deschis ușa era o tânără cu o piele albă ca laptele și niște forme apetisante, diabolice, care m-a luat de mână și m-a dus direct în patul enorm în care ne aștepta prietena ei.

 
Mă gândeam la asta în timp ce mă terminam de bărbierit. Mi-am ales hainele cu grijă, mi-am pregătit geanta de mână: periuța de dinți, apa de gură, prezervative, ulei aromat și telefonul mobil. M-am privit în oglindă pentru ultima oară, înainte de-a ieși din casă. Era atât de liniște… M-am încurajat singur, pentru a fi în stare să-mi fac treaba cu profesionalism, discreție… Și-am ieșit în stradă.

Era călduț așa că am decis să merg un timp pe jos, că mai aveam destul timp la dispoziție și, întotdeauna îmi place să mă plimb puțin pentru a-mi încălzi corpul și astfel să generez o stare mentală ideală pentru acest gen de întâlnire. Priveam toate femeile ce le întâlneam. Încercam să găsesc ceva frumos, excitant, în fiecare dintre ele.  În alte împrejurări, majoritatea femeilor ar fi trecut neobservate în ochii mei dar acum aveam nevoie de toată mea sexuală și calitățile imaginative pentru a putea duce la bun sfârșit serviciile pe care această nouă necunoscută mi le-a cerut. În profesia mea NU EXISTĂ SCUZE!

După câteva minute de mers pe jos, am decis să iau un taxi.
valeriu_pinzaru_roAm ajuns la hotel la ora 20:19. Am așteptat până la și 28 afară apoi am urcat până la etajul 3 pentru că sunt unul din cei ce cred că e la fel de rău să ajungi prea târziu la o întâlnire cu o femeie cum e să ajungi prea devreme. În general, femeile au nevoie de mai mult timp pentru a se pregăti și nu-i frumos să fie grăbite pentru a nu apărea disconfort sau a părea nesigure de-a lungul serii.

Când am ajuns în fața camerei 311 am încercat să mă relaxez și să generez, astfel, energia aceea pozitivă care mă va ajuta să țin piept momentului cel mai dificil al întâlnirii: prima impresie. Am bătut încet. Trei lovituri ușoare dar ferme.
Un zgomot de pași dincolo de ușă. Cineva, întreabă: „Cine e?”. Era aceeași voce ce îmi vorbise la telefon cu trei ore în urmă. „Chase!”, am răspuns.
Câteva momente de liniște. Un miros slab de parfum, pentru femei. Ușa se deschide ușor și, de partea cealaltă, silueta unei femei învăluită în întuneric.

-Bună seara! Pot intra?
-Sigur, Chase! Intră!

Ușa se închide în urma mea cu un zgomot surd. Ceea ce se va întâmpla, de acum, în camera 311 a hotelului Tryp, va aparține doar vieții private a doi adulți. O femeie și un bărbat. Isabel și Chase.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...
Continue Reading