Despre Pulă

Dragii și dragele mele. Astăzi vom vorbi despre PULĂ.

Multi se feresc să o folosească dar majoritatea stă cu ea în mână și “o freacă la rece”.
Cuvântul PULĂ, e un cuvânt vechi, românesc și provine din forma feminină a latinescului PULLUS care înseamnă PUI. Să nu uităm că, de multe ori, s-au folosit de păsări pentru a se vorbi despre organele genitale masculine și feminine (cocoșelul, cucul, păsărica, etc).
S-a folosit, de asemenea, PULA pentru a denumi anumite plante sau animale. De exemplu, PULA CALULUI este un burete pucios. În Micul Dictionar Academic din 2002 apare definiția acestui cuvânt, cu siguranță. Dacă, de exemplu, vrei să-ți arăți nepăsarea față de-o anumită situație, nu trebuie să dai prea multe explicații. Un simplu „PULA MEA…” de de ajuns! Cum spunea Theo: Tot ce e nasol, e ca PULA!
Să nu uităm și faptul că MARI SCRIITORI ROMÂNI, pe care VOI îi apreciați și le-ați citit cu plăcere sau nu, operele (vorbesc despre cei relativ culți) au scris despre ea dar voi nu ați spus: „Bag pula! Nu mai citesc pentru că a scris cuvântul pulă în operele sale!” Să vă dau câteva exemple de literatură porno sau mai puțin porno, românească: Ion Creangă (”Povestea Poveștilor sau Povestea Pulei”, ”Ionică cel prost”), Mihai Eminescu („Ia te dă”, „Cum mă trece”, „Culegere de irmoase”).
Așadar, vă rog să nu vă mai simțiți lezați de cuvântul PULA pentru că TOȚI îl folosim cel puțin o dată pe zi (în gând sau exprimare verbală).

Facebook Comments
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Comments

comments

Powered by Facebook Comments

You may also like